In ce consta curajul?
In a nu-ti fi frica de un lucru sau in a-i face fata in ciuda fricii pe care o
simti fata de acesta?
Recent s-a lansat in cinematografe un film ce
reprezinta ecranizarea primei carti dintr-o trilogie, scrisa de Veronica Roth,
numita “Divergent”. Titlul reprezinta un grup de persoane care nu puteau fi
incluse in structura deja bine stabilita a unei societati post-razboi, in
scopul revelarii unei distopii (care inevitabil o veti compara cu cea din “Hunger
games”). Aceste persoane nu puteau fi incluse in grupurile delimitate de o
anumita caracteristica, astfel traind oarecum “in afara legii”, fiind niste
paria urmariti de cei care vor sa conduca, pentru a fi eliminati deoarece erau
o amenintare la adresa structurii societatii manipulate.
Personajul principal feminin, Tris, e divergent.
Ea avea capacitatea de a-si controla frica, astfel incat aceasta nu o mai bloca,
ci din contra, o energiza si putea gandi cat se poate de clar in situatii
critice pentru a actiona in consecinta. Acest lucru se putea vedea clar cand ea
era supusa la anumite probe imaginare, dar resimtite ca foarte reale.
Nu intamplator am ales acest film pentru a
ilustra un aspect in ceea ce priveste managementul fricii. Aveti in vedere
urmatorul citat din carte:
Suna destul de logic, nu? Ei bine, acolo sta
cheia spre a deveni mai curajosi, daca pot zice asa. Primul pas e sa ne
recunoastem frica si, mai exact, ce anume presupune, de ce anume e legata
specific in cazul nostru si prin ce comportamente si ganduri se exprima. Apoi,
din nou, e foarte important a gasi modalitati prin care sa o controlam, sa-i
scadem din intensitate, astfel incat sa nu ne mai impiedice sa facem lucruri pe
care ni le-am dori sa le facem: sa incercam lucruri noi, sa vorbim in public
sau cu o anumita persoana, sa zburam cu avionul etc.
Bineinteles, la baza, ea exista cu un anumit
scop si anume pentru a ne asigura supravietuirea. Precum si in cazul altor
emotii sau comportamente exista o teorie evolutionista. Aceasta spune ca in
trecut stramosii nostri au fost ajutati de frica pentru a nu se expune la
pericole sau situatii care le-ar putea scurta viata si, astfel, impiedicandu-i
sa mai aiba urmasi.
Adevarul e ca in anumite doze frica ne e foarte
utila si in ziua de azi tocmai pentru ca ne ajuta sa evitam potentiale situatii
periculoase. Experientele anterioare pot fi cele care stau la baza declansarii
fricii in anumite situatii. Insa, probleme apar atunci cand frica se iveste in
situatii care nu reprezinta o amenintare la supravietuirea noastra ci, mai
degraba, la starea de a fi, la starea de spirit. In plus, problema e atunci
cand frica e atat de intensa incat evitam anumite situatii de viata de teama
consecintelor pe care tindem sa le exageram, incercand sa prezicem viitorul ca
fiind o amenintare la starea noastra de bine sau confort. Asfel ia nastere
anxietatea.
Rezolvarea exista si de cele mai multe ori sta
chiar in expunerea la acele situatii care ne provoaca anxietate. Insa e essential
sa ne acceptam lipsurile si sa cerem ajutor daca e cazul pentru a ne putea
depasi frica/anxietatea si a face un management cat mai bun pentru a putea
profita de oportunitatile pe care ni le ofera viata si nu numai.
Asadar, precum zice si citatul, idea e sa
invatam cum sa avem control asupra fricilor pentru ca a fi absolut fara frica e
imposibil. Important e sa preluam noi controlul asupra situatiei si sa nu lasam
frica sa preia controlul. Astfel face si Tris si aici sta avantajul ei mare
fata de alti luptatori din poveste.
Ca si incheiere va las inca un citat legat de
oportunitati, frica si decizia de a prelua controlul, nu din carte ci gasit
online, la care sa va ganditi si sa-l aveti in vedere cand e cazul:
P.S.: V-ar placea sa va scriu si despre o experienta personala legata de anxietate si expunere? Let me know!
